Cercetările în sfera ginecologiei se îmbunătățesc pe zi ce trece, iar abilitatea de a diagnostica diverse anomalii s-a dezvoltat din ce în ce mai mult. La un control amănunțit, multe femei pot prezenta o anomalie banală a mucoasei uterine, numită polipi endometriali. Aceștia sunt niște tumori benigne ce se dezvoltă în interiorul cavității uterine și care se poate trata în mai multe moduri.

Uterul este un mușchi, dat fiind faptul că este alcăuit din țesut muscular. Totuși, stratul său interior este fragil (endometru), care crește și se elimină în timpul menstruației, dacă femeia nu rămâne însărcinată. Creșterea acestuia are loc datorită influenței hormonilor estrogeni.

Polipii endometriali sunt zone ale endometrului care cresc prea mult. Pe măsură ce se dezvoltă, ei rămân atașați printr-un mic pedicul (trunchi), luând aspectul unui mic tufiș sau copăcel. Pediculul este ca trunchiul copacului, în timp ce partea mai mare a polipului este ca și coroana acestuia. Polipii sunt de regulă de mărimi mici, însă pot crește foarte mari, până la mărimea unei portocale.

Dacă mărimea acestora este foarte mică, în foarte multe cazuri aceștia nu produc vreun simptom. Totuși, dacă apar, vă puteți confrunta cu: sângerare excesivă în cursul menstruației, sângerare între menstruații sau sângerare după contact sexual. După o menstruație normală unele femei prezintă încă câteva zile de sângerare redusă, de culoare maronie. Aceste simptome se datorează faptului că polipii pendulează în jurul trunchiului lor și irită țesutul înconjurător, cauzând exfolierea acestuia. Astfel apare sângerarea, redusă sau abundentă.

Dacă polipii stau în calea ovulului sau spermatozoidului, probabilitatea de a rămâne gravidă este redusă. Totuși, în cazul unei sarcini, se pare că riscul unui avort spontan este ușor crescut.

În cazul în care acuzați sângerare între menstruații sau după contact sexual, sângerare foarte abundentă în cursul menstruației, atunci există șansa ca o primă cauză să o reprezinte polipii endometriali.

Diagnosticul polipilor endometriali se face prin vizualizarea cavității uterine. De regulă o ecografie obișnuită nu poate diagnostica polipii, deoarece presiunea din interiorul uterului îi aplatizează și îi face foarte greu vizibili. Totuși, există o ecografie specială, numită sonohisterografie (ecografie cu apă), ce permite medicului să vadă în interiorul uterului după ce a introdus câteva picături de apă sterilă, prin vagin.

Un alt test diagnostic este histerosalpingografia (HSG), care utilizează un colorant sub presiune, care destinde cavitatea uterină și trompele uterine. Apoi se efectuează o radiografie rapidă, pentru a vedea dacă sunt sau nu polipi în uter. De asemenea, ginecologii folosesc din ce în ce mai mult histeroscopul (un tub subțire, dotat cu o sursă de lumină, care este introdus prin vagin în interiorul uterului și permite vizualizarea cavității uterine). Histeroscopia cu tuburi subțiri poate fi efectuată în cabinetul medical, însă histeroscopia cu tuburi mai groase (care permit și extirparea polipilor) necesită de regulă anestezie în spital.

Atunci când este diagnosticat un polip endometrial, multe femei se întreabă dacă acesta poate provoca cancer. Din fericire, polipii cancerizează foarte rar. Riscul este ușor mai crescut la pacientele peste 50 ani.

În ceea ce privește extirparea polipilor, în trecut se practica un chiuretaj uterin, procedură oarbă prin care deseori era omis complet polipul. În prezent datorită histeroscopului, putem vizualiza direct polipul și-l putem tăia de la nivelul endometrului. Extirparea polipilor se numește polipectomie.

„După extirparea unui polip, poți reîncepe după câteva zile activitățile de zi cu zi. Numai un mic procent al polipilor recidivează, uneori după luni sau chiar ani de zile.”, susține Dr. Dan Raica.

Dacă sunteți diagnosticată cu polipi endometriali, doctorul Dan Raica vă recomandă să discuți cu medicul curant opțiunile de tratament. El este în măsură să decidă dacă este nevoie de o eventuală extirpare.