În ciuda campaniilor de sănătate publică, fumatul continuă să crească în rândul femeilor, din păcate și în rândul viitoarelor mămici. Statisticile spun că o femeie însărcinată din 5 fumează pe tot parcursul sarcinii, ceea ce duce la o cifră de peste 180.000 de copii fumători pasivi încă din uter. Dincolo de riscurile unor boli, există și probleme specifice ale fumatului în timpul sarcinii.

Ce conține fumul de țigară și cum îmi afectează sarcina?

Compoziția fumului de țigară este una complexă, întrucât aceasta depinde de tipul de tutun folosit – blond sau brun – de aditivi, dar și de modul de consum. De-a lungul timpului, s-au identificat mai mult de 4000 de substanțe la nivelul unei sigure țigarete. În faza de gaz, identificăm un procent de 10-15% dioxid de carbon, 3-6% monoxid de carbon și de la 0.1 la 0.2% hidrogen, cianuri și compuși organici volatili precum aldehidele, cetonele și hidrocarburile. În faza solidă, majoritatea substanțelor sunt cancerigene, iritante, compuși metalici, radicali liberi și nicotină.

Ideea principală este aceea că majoritatea constituenților tutunului depășesc bariera placentară și ajung la făt. Fumatul poate fi însă evaluat cu precizie prin măsurarea cotininei, compus ce reprezintă 80% din produsele de degradare ale nicotinei, prezent în toate mijloacele biologice – sânge, urină, salivă, lapte, păr, lichid amniotic etc. Cotinina există în lichidul amniotic și la făt la 30-45% dintre mamele fumătoare.

Care sunt riscurile fumatului în sarcină și înainte de a rămâne însărcinată?

Afectarea fertilității. Atât femeile, cât și bărbații nu realizează faptul că fumatul crește durata de timp necesară conceperii unui copil. Tutunul scade rezerva ovariană de ovocite, conține un anti-estrogen puternic care afectează mucusul cervical și crește producția de androgeni suprarenali. Fumatul provoacă de asemenea creșterea infertilității trompelor uterine, ceea ce duce la tot mai puține sarcini evolutive și la scăderea considerabilă a ratei de succes pentru fertilizarea în vitro.

Riscul de sarcină extrauterină. S-a demonstrat faptul că fumatul crește, de asemenea frecvența unui număr mare de patologii ale sarcinii, între care și riscul de sarcină extrauterină. Acesta este foarte crescut la femeile fumătoare și crește proporțional cu doza de tutun consumată. Nicotina conferă o mobilitate scăzută trompelor uterine, ducând la spasme puternice ce intervin în momentul în care embrionul se împinge în uter.

Riscul de avort spontan. Riscul de avort spontan la femeile fumătoare este mai mare de 1.5 până la 3 ori, în funcție de doză, decât la cele nefumătoare. Astfel, în cazul marilor fumătoare (mai mult de 20 de țigări zilnic), riscul de avort spontan este de 20% față de 10%, în rândul femeilor care nu fumează. Se poate ajunge la un procent critic de 35%, în cazul în care viitoarea mamă fumează aproximativ 35 de țigări pe zi. Acest risc este crescut și la fumătoarele pasive, care petrec cel puțin o oră pe zi între fumători, mai ales în primele săptămâni de sarcină.

Sângerări în timpul sarcinii. Acest risc este proporțional cu doza. Placenta la femeile fumătoare are o suprafață mai mare din cauza hipoxiei – aport insuficient de oxigen în organism. Așadar, riscul relativ de hematom retroplacentar este înmulțit cu 1.5, iar riscul scăzut de inserție a placentei se înmulțește cu 2 până la 3 la femeile care fumează.

Riscul de prematuritate. Fumatul aduce în discuție și riscul de rupere prematură a membranelor, care este de trei ori mai crescut la femeile care fumează, depinzând de doză, dar și de vârsta mamei. Acest risc dispare în cazul în care femeia renunță la fumat înainte de concepție și scade semnificativ în cazul în care încetează consumul de tutun în primele 15 săptămâni de sarcină.

În concluzie, ideal ar fi ca viitoarea mămică să renunțe la fumat cu cel puțin 6 luni înainte de concepție, să urmeze în prealabil o cură de detoxifiere și să evite pe cât posibil chiar și fumatul pasiv în cele 40 de săptămâni de sarcină.