Plănuiești să fii mămică? Știi ce Rh ai? Dacă răspunsul la cea de-a doua întrebare este nu, atunci este timpul să afli ce Rh ai.

Ce este acest Rh?

În primul rând, oamenii au patru grupe de sânge: 01, A2, B3 și AB4. Fiecare dintre aceste grupe de sânge se împart mai departe în grupe cu Rh pozitiv și grupe cu Rh negativ. De exemplu: dacă o persoană are grupa de sânge A2, aceasta poate avea Rh negativ sau pozitiv.

Rh este prescurtarea de la o specie de maimuțe (Rhesus), la care a fost descrisă pentru prima oară acesta proteină. Este o proteină ce se găsește pe suprafața globulelor roșii din sânge. Pe baza sistemului acestei proteine, globulele roșii umane au fost împărțite în celule roșii care posedă antigenul D (Rh pozitiv) și celule roșii care nu posedă antigenul D (Rh negativ).

O persoană cu Rh negativ poate dona unei persoane cu Rh pozitiv. În schimb, o persoană cu Rh pozitiv nu poate dona sânge unei persoane cu Rh negativ. Este ușor de înțeles dacă vă imaginați că persoana cu Rh pozitiv are un element în plus, pe care organismul persoanei cu Rh negativ nu îl are și nu îl recunoaște, așadar îl tratează ca pe un virus, o amenințare.

Aproximativ 85% din populație are Rh pozitiv și doar restul de 15%, Rh negativ. „Amestecul” dintre cele două tipuri de sânge, poate apărea în cazul femeilor însărcinate ce aleg să nască vaginal.

Cum aflu ce Rh am?

Dacă ai de gând să îți mărești familia, medicii îți vor face teste de sânge în primul trimestru de sarcină pentru a determina ce tip de Rh ai. Dacă ai Rh negativ și soțul are Rh pozitiv, copilul poate avea oricare dintre cele două variante. Rh-ul nu poate fi nici programat înainte de sarcină și nici influențat pe timpul sarcinii.

De ce este Rh-ul pozitiv un pericol pentru mamele cu Rh negativ?

O persoană cu Rh negativ poate avea contact cu sângele unei persoane cu Rh negativ în următoarele situații:

în timpul unei transfuzii de sânge;
în timpul unei nașteri vaginale, unei sarcini ectopice (extrauterine);
al unui avort sau unei proceduri, precum amniocenteza.

În cazul unei sarcini, există următoarele scenarii posibile:

Scenariu 1 - Dacă tu ai Rh pozitiv și soțul tău Rh pozitiv, rezultă un copil cu Rh pozitiv sau negativ.
Scenariu 2 - Dacă ambii părinți au Rh negativ, va rezulta un copil cu Rh negativ.
Scenariu 3 - Dacă mama are Rh pozitiv și tatăl îl are negativ, va rezulta un copil cu Rh pozitiv sau negativ.
Scenariu 4 - Dacă viitoarea mamă are Rh negativ, iar tatăl Rh pozitiv, copilul lor poate avea Rh pozitiv sau negativ. Acest ultim scenariu este singurul în care trebuie să aveți grijă.

În momentul în care sângele mamei intră în contact cu sângele fătului, sistemul imunitar al mamei va produce antiocorpi pentru a lupta împotriva celulelor pe care nu le recunoaște (fătul având Rh pozitiv). Dacă se face o transfuzie de sânge unei persoane cu Rh negativ, cu sânge pozitiv, vor fi complicații grave deoarece aceasta dezvoltă anticorpi, iar la o a doua transfuzie are loc aglutinarea globulelor roșii de la donator.

Posibile efecte asupra fătului:

anemie;
insuficiență cardiacă congestivă;
moarte fetală;
eritroblastoză fetală;
anasarcă feto-placentară (anemie severă intrauterină);
icter sever la nou născut;
anemie hemolitică pură.

De obicei, nu este afectată prima sarcină, dar în urma acesteia se formează anticorpii împotriva Rh-ului și la a doua sarcină, dacă copilul va avea Rh pozitiv, anticorpii vor ataca și distruge celulele acestuia, lucru ce duce la afectare nervoasă și chiar moarte.

În cazul în care aveți Rh negativ, ar fi ideal ca și copilul să aibă același Rh, dar dacă acest lucru nu se întâmplă, doctorul va ține sarcina sub observație atentă. Riscurile acestui tip de sarcină sunt mari; se vor face teste periodice, administra tratamente și se va monitoriza evoluția fătului. Dacă apar probleme grave în evoluția acestuia, poate fi necesară renunțarea la sarcină.

Administrarea de imunoglobină Rh

Dacă se sesizează o incompatibilitate, medicul poate administra imunoglobulină Rh. Aceasta are rolul de a nu permite sistemului imunitar al mamei să „vadă” celulele fetale și să le atace. Conține anticorpi exact ca cei ce ar fi produși de mamă, dar într-o măsură atât de mică încât nu afectează în nici un fel sarcina.

Pe timpul sarcinii mai poate fi necesară o transfuzie pentru bebeluș înainte sau după ce este născut (rata de supraviețuire în acest caz este de 80-100%). Această imunoglobulină se administrează în mod normal, în săptămâna 28 de sarcină și la 3 zile după nașterea copilului. Dacă apare una din următoarele situații: avort, amniocenteze, hemoragii în sarcină sau la naștere, se va administra și atunci imunoglobulina.

Important: Injecția cu imunoglobuline (anti D) se face intramuscular și nu produce efecte adverse importante, chiar dacă fătul are Rh pozitiv sau negativ. Dacă te regăsești în cele scrise anterior te aștept urgent la un control în cabinetul meu.