Te întrebi ca viitoare mamă ce este alimentația naturală și care sunt avantajele sale? Alimentația naturală presupune hrănirea exclusivă a bebelușului cu lapte matern, inclusiv și cu cel muls. Alimentația naturală are multiple beneficii, atât pentru proaspăta mămică, cât și pentru bebeluș.

Alimentația la sân este cel mai bun și sănătos lucru pe care îl poți face pentru bebeluș. Este alimentul ideal pentru nou-născut. Acesta conține toate elementele nutritive necesare, într-o proporție adecvată, adaptată posibilităților digestive reduse ale sugarului.

Alimentația la sân este cea mai bună modalitate de a-ți hrăni puiul, satisfăcându-i toate necesitățile nutritive ale primelor 6 luni de viață. Nou-născuții și sugarii alăptați natural se vor dezvolta mult mai bine și vor crește în greutate mult mai rapid; vor fi mai rezistenți la infecții și vor beneficia pe lângă toate acestea de armonia pe care o acordă ocrotirea și apropierea maternală.

Punerea la sân a nou-născutului se va face după 12 ore de la naștere, dacă starea mamei și a copilului o permit. Respectând toate regulile de pregătire, dar și tehnica corectă a suptului, în prima zi copilul va fi lăsat două minute la fiecare sân, apoi în zilele următoare, progresiv câte 3,4,5 minute. Abia din a 6-a zi, o alăptare va dura în total 15 minute, pentru a se extinde până la 20 de minute la sfârșitul primei săptămâni.

Durata alăptării nou-născutului

Mamele trebuie să știe că nou-născutul își stabilește singur frecvența alăptărilor. În primele zile, el va suge mai frecvent, de la 1-3 ore, iar după ce lactația a fost stabilită, copilul va suge la aproximativ 3-4 ore.

Durata suptului este proprie fiecărui copil. Nou-născuții pot să sugă între 10-30 minute. În primele zile suptul durează mai mult, iar mama nu trebuie să întrerupă prea devreme alăptarea; ea trebuie să aștepte până când copilul lasă singur sânul.

Pentru a ști dacă copilul este hrănit suficient, îl poți cântări o dată pe săptămână sau poți aștepta vizita medicală când vei afla cât a crescut. O creștere în greutate de 200g/săptămână sau minim 750g/lună indică o alimentație suficientă.

Laptele matern și stimularea lactației

Lactația este procesul prin care se secretă laptele matern prin glandele mamare. Uneori intervin anumite probleme în calea lactației sau laptele matern nu este suficient pentru a satisface nevoile nutriționale ale copilului. De aceea, se apelează la stimularea lactației:

punerea cât mai frecventă a bebelușului la sân;
alăptarea și pe timpul nopții;
golirea sânilor la fiecare ședință de alăptat;
administrarea de medicamente care cresc prolactina;
evitarea suzetei sau tetinei înainte de prima alăptare;
consumul mare de lichide.

Beneficiile laptelui matern pentru copil

Beneficiile alăptatului sunt inegalabile și incomparabile cu cele ale laptelui praf. Laptele matern are puteri miraculoase asupra dezvoltării bebelușului, așa cum alte tipuri de lapte nu au. Acesta asigură nu numai sănătatea imediată, ci și pe termen lung a bebelușului, având mari influențe asupra dezvoltării lui.

Conține anticorpi, substanțe care ajută la protejarea bebelușului de infecții, până ce propriul său sistem imunitar se maturizează;
Este ușor de digerat, ceea ce face ca sugarul să fie mai ferit de probleme digestive (dureri abdominale);
Este lipsit de factori alergizanți, ceea ce reduce riscul apariției unor probleme alergice, cum ar fi astmul, eczemele, diaree sau chiar constipație;
Studii recente au arătat că alimentația la sân poate ajuta atunci când copiii sunt susceptibili genetic de diabet zaharat de tip 1 (diabet juvenil);
Este proaspăt și practic lipsit de bacterii, are temperatura optimă și nu necesită preparare.
Sugarii hrăniți natural au o dezvoltare dentară mai bună decât cei alimentați artificial.

Beneficiile alăptării pentru mamă

Alimentația la sân, pe lângă toate avantajele pe care le are pentru sugar, este benefică și pentru mamă.

alăptarea la sân poate fi o răsplată supremă pentru îngrijirea bebelușului;
ajută la eliminarea kilogramelor în plus;
momentele alăptării ajută la formarea unei relații profunde între mamă și copil;
alimentația naturală a nou-născutului, ajută la retracția uterului și la revenirea lui mai rapidă la normal precum și la scăderea riscului de apariție a cancerului de sân;

Tehnica alăptării la sân

Succesul în hrănirea corectă a bebelușului, depinde de aplicarea unei tehnici de alăptat. Înainte de alăptare, mama trebuie să își spele sânii foarte bine, cu apă și săpun, apoi poziția sa trebuie să fie una cât se poate de relaxată. La fel de importantă este și poziția în care este așezat noul-născut; bebelușul trebuie să beneficieze de o alimentație la sân în condiții satisfăcătoare.

Alăptarea în poziția leagănului este una dintre metodele recomandate de alăptare. Cu spatele drept, de preferat pe un scaun cu spătar și mânere; în această poziție îți poți așeza picioarele pe un scăunel mic pentru mai mult confort. O pernă ținută în poală îl va ajuta pe bebeluș să ajungă la nivelul sânilor tăi.
Alăptarea în poziția leagănului încrucișat este asemănătoare poziției leagănului, diferența fiind că de data aceasta îl vei susține pe bebeluș cu mâna opusă sânului cu care alăptezi. În felul acesta picioarele lui vor sta acum la îndoitura mâinii de la cot iar antebrațul tău îi va traversa spatele și capul lui va fi susținut de palma ta.
Alăptarea când bebelușul se află poziționat sub braț este ideală dacă te refaci după operația de cezariană. Tu vei sta în poziție șezândă, iar sub bebeluș poți să pui o pernă. Ține copilul lângă tine, cu capul îndoit, picioarele lui stând pe lângă șoldul tău.
Alăptarea în poziția culcat este foarte benefică noaptea, când bebelușul poate adormi lângă tine. Acesta va sta în fața ta și va ajunge cu ușurință la sânul tău.

Noi cercetări și tehnologii încearcă să reproducă laptele matern; cu toate acestea laptele produs de mamă va rămâne întotdeauna alimentul ideal pentru hrana sugarului de până la 6 luni. Recomand cu toată tăria ca viitoarele mămici să alăpteze în mod natural, exceptând cazurile în care împreună cu specialiștii se constată că există contradicții din partea mamei sau a copilului.